DESPRE FINANȚARE

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene.

Strategia POIM 2014-2020 este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM 2014-2020 contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: infrastructura şi resursele.

Având în vedere gradul ridicat de corelare şi complementaritate a tipurilor de investiţii în infrastructură, promovarea investiţiilor care adresează nevoile în domeniul infrastructurii şi resurselor au fost propuse spre finanţare în cadrul unui singur program operaţional, având ca obiectiv global: dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde europene, consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de siguranță şi utilizare eficientă a resurselor natural.

POIM 2014-2020 beneficiază de alocare totală de cca. 10,87 mld. euro din care din care 6,53 mld. euro Fondul de Coeziune, 2,10 mld. euro Fondul European de Dezvoltare Regională și 700,05 mil euro Fondul European de Dezvoltare Regională – REACT EU și cca. 1,53 mld euro cofinanțare națională.

”Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Dâmbovița, în perioada 2014-2020” se  înscrie în cadrul Obiectivului Specific 3.2 “Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum și  a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei”, prin intermediul căruia sunt promovate acţiuni ce contribuie la îndeplinirea priorităţilor din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apă și  apă uzată.

Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027

Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027 este elaborat în acord cu obiectivul Uniunii Europene (UE) de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului și conform cu art. 11, art. 191 și 174 din Tratatul de Funcționare a UE.

În elaborarea PDD s-au avut în vedere: Semestrul European, Recomandările Specifice de Țară (RST) relevante, Programul Național de Reformă, Rapoartele de Țară (RT) din 2019 și 2020, precum și nevoile naționale de dezvoltare, inclusiv ale zonelor rurale.

PDD contribuie la transformarea economiei UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă, disociată de utilizarea resurselor, conform obiectivelor Pactului Verde European (PVE) și Planului de acțiune UE privind reducerea la zero a poluării, ca parte integrantă a PVE. PDD are ca fundament Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilã a României (SNDD) 2030, document structurat în acord cu Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) conform Agendei 2030 a ONU pentru Dezvoltare Durabilă și Concluziilor Consiliului UE și contribuie la obiectivele PVE astfel încât Europa să devină primul continent neutru climatic, iar creșterea economică să fie durabilă și să nu se bazeze pe utilizarea resurselor.

Infrastructura de apă și apă uzată insuficientă și inadecvată în raport cu cerințele de conformare cu directivele privind calitatea apei potabile și epurarea apelor uzate urbane România a asumat prin Tratatul de Aderare la UE implementarea Directivei nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman (DAP) până la 31 decembrie 2015 şi conformarea cu prevederile Directivei nr. 91/271/CEE privind colectarea şi epurarea apelor uzate urbane (DEAUU) până la 31 decembrie 2018, cu termen intermediar pentru aglomerările peste 10.000 locuitori echivalenți (l.e.) în decembrie 2015, termenele nefiind respectate. Referitor la conformarea cu DAP, deși au fost progrese, apa nu îndeplinește criteriile de calitate, în special în zonele mici de aprovizionare, din cauza lipsei sau a deficiențelor serviciilor de alimentare cu apă din punct de vedere cantitativ sau al asigurării continuității serviciului 24 ore/7 zile. Directiva 2020/2184 privind apa potabilă (noua DAP) impune investiții suplimentare în infrastructură și în capacitatea de analiză și monitorizare a noilor parametri. Astfel, asigurarea calității apei conform noii directive, monitorizarea calității apei, precum și reducerea decalajului de acces la alimentarea cu apă faţă de media UE reprezintă o prioritate națională. Conform ”Raportului Diagnostic privind apele din România” (2018) aprox. 4,5 mil. români nu au acces la apă curentă, iar cca.2,5 mil. persoane se alimentează cu apă în regim propriu, din surse nesigure, pentru care nu se poate asigura controlul calității. În plus, așa cum se menționează în Raportul ECA 12/2017, o problemă importantă care afectează alimentarea cu apă potabilă este rata ridicată (aprox. 40%) a pierderilor fizice de apă, cu impact negativ asupra calității serviciilor de alimentare cu apă precum și a consumului de resurse de apă. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2020, populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă este 13.936.918 persoane, reprezentând 72,4% din populația rezidentă a României. Concomitent, rezultatele Raportului privind calitatea apei potabile din 2019 reliefează deficiențele privind alimentarea cu apă și calitatea acesteia, iar RT din 2020 arată că acțiunile legate de colectarea apelor uzate și conectarea la infrastructura publică de canalizare nu sunt finalizate, fiind necesare măsuri modernizare a infrastructurii de apă potabilă și apă uzată, respectiv monitorizarea calității apei potabile și modernizarea laboratoarelor pentru o mai bună monitorizare a substanțelor deversate în ape. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, conform datelor INS, în 2020, 56,0% din populația rezidentă a României avea locuințele conectate la sistemele de canalizare și 54,7% din populația rezidentă a țării era conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare. Deși au fost finanțate proiecte prin Programul Operațional Sectorial Mediu (POSM), Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și Programul Național Dezvoltare Rurală (PNDR), există încă decalaje în atingerea ţintelor asumate prin Tratat. Necesarul total de investiții este evaluat în 2020 la 22,7 mld euro, din care 50,6% pentru apă și 47,5% pentru apă uzată. Din implementarea POIM și din analizele efectuate rezultă că stagnarea procesului de regionalizare reprezintă un blocaj major în procesul de conformare, fiind necesară consolidarea Autorității Naționale de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și îndeplinirea indicatorilor de performanță din contractele de delegare, extinderea și consolidarea operatorilor regionali, inclusiv fuziunea acestora. Având în vedere decalajul de conformare cu directivele europene și cerințele de raportare, inclusiv în relație cu noua DAP, precum și creșterea consumurilor energetice, investițiile în sectorul apă/apă uzată sunt o prioritate națională strategică și se vor realiza în acord cu Planul Național de Investiții. Totodată, PDD va continua politica de regionalizare în sector și va asigura consolidarea sectorului.

SURSA: MIPE